Index

Grigore Leşe

     Pagina aceasta a apărut din dorinţa de a face prezentă şi pe Internet imaginea lui Grigore Leşe, cel mai mare rapsod al Ţării Lăpuşului şi unul dintre puţinii interpreţi care continuă sa cânte muzică populară "adevărată". Este doar un început şi sper ca în timp pagina să devina mai complexă, fiindcă nu se poate prezenta un om şi nici muzica doar în câteva rânduri.
     În repertoriul dânsului găsim melodii vechi, provenind din folcorul autentic al zonei şi marcând evenimente importante din viaţa omului (doine, cântece de dor, cântece de cătănie etc.) Pe lângă vocea deosebită interpretul cântă şi la diverse instrumente, cum ar fi fluierul, cavalul, tilinca, toaca ş.a.m.d.
     Eu nu sunt o persoana cu căderea să fac comentarii legate de personalitatea sa, ca urmare mă voi rezuma în a prezenta biografia, comentarii făcute de către persoane avizate şi (sper că în curând) melodii, care spun mai multe decât oricâte cuvinte aş scrie aici.
     Mulţumesc domnului Grigore Leşe pentru timpul acordat şi solicitudinea cu care mi-a pus la dispoziţie material pentru construcţia acestei pagini.

     Pentru a avea o imagine despre cine este Grigore Leşe prezint în continuare o scurtă biografie a dumnealui:

Data naşterii: 
		20.02.1954
Localitatea:
		Stoiceni, judeţul Maramureş
Studii:
		Academia de Muzică "Gheorghe Dima" Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare

Debut artistic:
		1977 - spectacol organizat de Televiziunea Română

Palmares până în anul 1989:
		Premii la festivaluri judeţene şi naţionale: 
		"Pe deal la Teleormănel" - Alexandria 1982
		"Maria Tănase" - Craiova 1988
		"Festivalul Doinei" - Cluj-Napoca 1984
		Participă activ la revigorarea muzicii tradiţionale ca instructor 
		al formaţiilor folclorice din Ţara Lăpuşului 
		(Rogoz, Lăpuş, Libotin, Târgu Lăpuş, Stoiceni)


Palmares după 1989:
1990 - 1998 	Recitaluri "Obârşii"
		Bucureşti - Studioul de concerte
		Teatrul "Odeon"
		Braşov - Muzeul de Artă
		Cluj-Napoca - Academia de Muzică
		Bistriţa - Casa Municipală de Cultură
Italia		Veneţia - Centrul Cultural Român
		Roma - Academia Română
		Camerino - Universitate
		Trento - Congres Internaţional
Elveţia		Concert la Radiodifuziunea din Berna
		Laussane, Zurich
Franţa		Strasbourg - Biserica Sf. Petru
U.S.A.		Festival Lotus "Vocile Lumii", Bloomington, Indiana
		Turneu de concerte: Lexinton, Buffalo, Rochester, Cleveland, Washington, 
		New York, Kent State

1996		Editarea unui Compact Disc "Cântec Pastoral" editat de 
		Casa de discuri "Amori" - Laussane, Elvetia.
		Realizarea unui film de televiziune "Obârşii"

       Domnul Grigore Leşe poate fi contactat pe e-mail prin intermediul fiului său: laurentiu.lese@personal.ro
       O alta pagina, mai complexa si bine realizata, creata de Laurentiu Nita, o puteti vizita la http://spiritromanesc.go.ro/Grigore Lese.html.
       Autorul ei o descrie astfel:
             Un site deosebit nu prin dimensiuni, ci prin esenta sa profunda, plina de bogatie...
             Aspectul grafic precum si continutul acestei pagini urmareste sa redea simplitatea, lumina si frumusetea specifice spiritualitatii neamului nostru romanesc. O exemplificare a constiintei de neam, a modului de viata, de gandire si simtire - prin excelenta crestine - a romanului anonim de odinioara.
             Civilizatia si cultura romaneasca (o civilizatie preponderent pastorala) isi demonstreaza caracterul sau unitar, din Nordul Tarii (Maramures) pana dincolo de Sudul Dunarii (la aromanii din Balcani). Un veritabil "Pateric Mioritic" din care reiese nobletea neamului nostru romanesc."Horile" lui Grigore Lese - artistul si taranul originar din Tara Lapusului, in prezent singurul interpret din Romania care promoveaza doina - sunt unice; asa cum unici in lume - fara echivalenta in cultura altor popoare - sunt termenii specific romanesti "colinda", "doina" si "dorul". Ascultand aceste hori sunt convins ca veti avea o adevarata revelatie.
             Pagina are si versiune in limba engleza.

Urmează o prezentare în limba franceză, pusă la dispoziţie de către domnia sa:

Grigore Leşe, ne a Stoiceni en 1954, est originaire du Lăpuş. C'est une des regions du Maramureş, au nord de la Roumanie qui a preserve un grande partie de son patrimoine traditionnel. Grigore Leşe maitrise la technique vocale archaique dite du "chang de gorge" et joue du plusieurs sortes d'instruments traditionnels comme les flutes de berger fluier, caval, tilincă etc. Les percussions toacă, planches de bois frappes de maillets utilisees dans les monasteres orthodoxes, les grelots zurgălăi, la clochette clopoţel etc. Grigore Leşe est aussi joueur de fagot.

Ses talents musicaux ont ete apprecies soit en tant que soliste soit lorsqu'il est accompagne par un orchestre. Recemment, ce menestrel de la musique roumaine a egalement cree des spectacles avec son espouse, la talentueuse chanteuse populaire Maria Leşe. Grigore Leşe a appris, dans sa jeunesse villageoise, d'anciennes chansons et il mene cet heritage plus loin. Il change la ballade Mioritsa propre au Maramures, toute une serie de doina (chants de complainte typiquement roumains) divers strigături (courts vers humoristiques, veritablement "cries" lors de fetes rustiques), de nombreuses melodies liees a la naissance, l'enfance, l'amour, le service militaire, le mariage, la vieillesse et la mort. La voix de Leşe, rugueuse et saissante, donne a chacune de ces pieces une empreinte authentique, une coloration originale et en voutante, dans un monde musical sature par l'uniformite et la pauvrete commerciale.

Outre les musiques et rituels ancestraux, Grigore Leşe est aussi l'interprete de musiques contemporaines, specialement de pieces concues pour lui par les compositeurs Dan Voiculescu et Vasile Herman. A ce jour, la brillante carriere de Leşe est liee a la ville transylvanienne de Cluj, point de depart de son rayonnement en Roumanie et a l'etranger. Deux personnalites de la vie musicale suisse, Paola Eicher d'Amori Productions Musicales et Jurg Solothurnmann de la Radio Suisse DRS, ont reconnu le potentiel universel de cet artiste unique. Grace a eux, nous sommes fiers de vous le presenter :
Les Roumains, seul peuple de l'Est d'origine latine, ont vcu pendant des siecles dans une societe de type agraire. L'impressionnant patrimoine musical est justement su de l'etroit rapport des hommes avec la terre. Une des expressions poetiques du monde pastoral de la region allant des Carpates a la Mer Noire est la ballade Mioritsa, qui signifie l'agnelle. Il existe un milier de variantes de ce chant-symbole des Roumains. La dramaturgie prend sa source dans la solitude du berger et de sa relation avec l'univers. Les paroles sont impregnnes de dor, une combinaison metaphysique de solitude, de melancolie et de desir, ce qui explique pourquoi ce terme est intraduisible. Neanmoins, il existe des essais de traduction de Mioritsa en differentes langues. Parmi elles une en francais de l'essayiste Roumain D. I. Suchinau. Ainsi, nous pouvons nous faire une idee approximative du theme de la ballade, des sentiments du berger confronte a la presence constante et la cinante de la mort. Il ne se revolte pas contre cette inexorable issue, mais la recoit plutot sereinement au sens d'une reunion avec le flux eternel de l'Univers.

Agnelette chere,
Et un brin sorciere
Si jamais je dois
Mourir ici-bas
De mechant trepas
Dis-leur qu'ils me'nterrent
Pres d'mes soeurs et freres
Pre d'ma bergerie
Parmi mes brebis
Du bercail prochain
J'entendrais mes chiens.
Mais toi, mon agnelle,
A toutes icelles
Point ne parleras
De mort et trepas
Mais leur dirais vrai
Que me marierai,
Que je pris pour femme
Tres royale dame,
De douceur profonde,
Fiancee du monde;
Qu'a mes noces chut
Etoile des nues.
Que soleil le grans
Et la lune en blanc
Furent mes parrains
Par devers les saints,
Ormes et erables
Convives de table,
Fresnes et sapins
Hotes de festin,
Les montagnes grises
Mes prelats d'eglise,
Les oiseaux des cieux
mes violoneux
Mille astres la haut
Cierges et flambeaux

16 dec 2001 -