Index Index

Colinde



     Această pagină conţine versuri şi detalii despre colindele pe care le-am cântat şi eu când mi-a fost vremea, într-o ceată de colindători din Albeşti, la marginea oraşului Sighişoara.

     Pentru început trebuie să menţionez că şi astăzi probabil lucrurile se desfăşoară tot ca mai înainte.
     O să încerc să descriu în mare care sunt colindele care se cântă, dar s-ar putea să greşesc fie nemaiamintindu-mi exact fie fiindcă "nu am învăţat cum trebuie" atunci.
     Colindătorii au de obicei un conducător de grup, numit de noi "ghirău", care are pe lângă funcţia de "conducător al cetei", el fiind cel care bate cu toiagul în poartă şi cere permisiunea de a intra, şi cea de casier.
     Nu se mai merge în costum popular, dar mai se poartă căciulă de oaie (de obicei neagră), împodobită cu o vrâstă colorată (eventual legată cu tricolor) şi suman.
     Colindele care se cântă se aleg în funcţie de starea gazdei şi relaţiile de rudenie dintre colindători şi aceasta, astfel colindele "grele" sau lungi se cântă doar la anumite persoane.
     La intrarea în curte ghirăul spune o poezie (reproduc aici textele ce le am notate de când eram copil) 
Bună sara, bună sara,
Ne pare bine c-am ajuns şi sfântul Crăciun
(S-ajungem şi Anul Nou)
Cu pace şi cu sănătate.
La mulţi ani, jupâne gazdă.
     Afară se cântă o colindă la alegerea cetei, una dintre cele de mai jos (acestea sunt cele pe care le-am cântat eu) sau, bineînţeles, altele pe care eu nu le am notate. După aceea, la invitaţia gazdei, se intră în casă. În casă ghirăul spune un nou text, care poate suna cam aşa: 
Astăzi avem o zi mare
Noi, creştini din fiecare.
Ne bucurăm preafrumos
De naşterea lui Hristos,
Ce ne-a fost nouă mult dorită,
Nouă lumii, negreşită.
De aceea noi umblăm şi colindăm
Şi pe Domnu-l lăudăm
Cu glas mare fecioresc
Vestim darul cel ceresc.
Naşterea lui Iisus Hristos
Să ne fie de folos
La anu' şi la mulţi ani jupâne gazdă.

     Copiii mici cântă de obicei piese uşoare, cum ar fi Steaua şi nu sunt primiţi înăuntru decât dacă sunt rude sau gazdei i-au plăcut extraordinar (bineînţeles, poezia de mai sus se adaptează în cazul lor transformând un vers în "Cu glas mic copilăresc").
     În casă se cântă diferenţiat dacă familia are fată de măritat sau fecior, caz în care de obicei se cântă Maria, respectiv Jonelui. Se cântă şi la cererea gazdei o anumită colindă (eu îmi amintesc să ni se fi cerut Ceastă seară, care este o colindă frumoasă şi "complicată")
     La ieşirea din casă uneori se mai cântă ceva cât mai scurt (un exemplu e Trei crai, care nu am mai întâlnit-o în alte părţi în forma prescurtată care se cântă aici, care presupune că şi gazdele cunosc versurile) şi ghirăul spune un prim vers din textul care urmează, dând semnalul de plecare prin aceasta, urmând ca apoi toţi să recite într-un glas: 
Sculaţi fraţi
De cumnaţi
Că frumos ne-aţi dăruit
C-un colac de grâu curat.
Nu ne pare colac mare
Că ne pare stogu-i mare.
Sara bună.
     Urmează, normal, o altă casă. În Albeşti colindatul durează două zile, satul fiind împărţit în două jumătăţi, într-o parte se merge în ajun iar în cealaltă jumătate chiar în ziua de Crăciun.

     În continuare reproduc unele din colindele care se cântă şi astăzi în zona menţionată: